Diminețile în care mă scol devreme fără să fie nevoie să mă trezesc sunt cele în care fiecare secundă trece fără grabă, o văd, secunda, iau o gură de cafea, număr până la trei și o aștept. Cordonul halatului ține bine ascuns un rest de năucire dar o descoperă în timp ce se luminează … Continue reading Cookies Dimineți
Author: danah
Dorințe
Un om avea odată, o dorință. Ca toate dorințele oamenilor, nici a lui nu era complet definită, era în aer, era în minte, era în vis, dar era, bineinteles, scopul vieții lui. Într-o seară, Dumnezeu, cu care omul avea o intelegere, nu se prea deranjau unul pe celălalt, l-a întrebat: - vrei să fii sfânt … Continue reading Dorințe
Cookie 101 Tot
că-mi vine uneori să scriu, așa, într-una, să dau drumul la cuvinte, e exces, inflație sau inflamație, nu știu care din ele, eu îs cu excesul, de regulă. dar nu vin totdeauna cele potrivite, vin celelalte, nepotrivite cu întâmplarea de peste zi sau cu cea care urmează, dar ce să fac că … Continue reading Cookie 101 Tot
Cookie 100 Simțuri
…de-aș încerca să văd dincolo de ochii mei deschiși, departe, la linia orizontului sau dincoace, în spatele lor, în locul în care se intersectează axa optică cu cea vizuală, pe pata galbenă, unde imaginea-i reală, mai mică și răsturnată. poate-aș reuși să înțeleg mai bine viziuni fără contur précis și să aduc la locul lor … Continue reading Cookie 100 Simțuri
The Train
1.The Controller The compartment was assigned was empty, I was the first traveler. I took the book and water bottle out of my backpack, and sat down on the little table at the very moment the train started. I was not just the first, I was the only traveler in the compartment. "How fortunate … Continue reading The Train
Trenul 27 Un fel de final
M-am trezit cu lumina soarelui pe față, fără să știu exact unde mă aflu, am deschis ochii, i-am rotit în jur, mi-am întins brațele și după două secunde de derută, mi-am amintit. Eram în compartiment, era dimineață iar trenul era oprit. Trenul era OPRIT! Am sărit în picioare ca un arc și m-am repezit la … Continue reading Trenul 27 Un fel de final
Trenul 26 Concluzii?
Cumva, știu întotdeauna când povestea se termină prost, dar atunci n-am putut face nimic pentru a schimba ceva sau a-i opri mersul, la fel cum nu pot face nimic să opresc trenul asta din goana pe șine. În compartiment văzusem la un moment dat semnalul de alarmă, am tras de mâner, firul roșu s-a rupt … Continue reading Trenul 26 Concluzii?
Trenul 25 Trădarea
"Dacă aș vedea că te îneci nu ți-aș întinde mâna, m-aș uita la tine de pe margine și aș râde gândind “ce fraiera”. ”Nu suntem decât niște tipe de pe net.” Cuvintele rămăseseră tatuate în memorie și după luni de zile le simțeam, încă. Rămăsese o cicatrice sensibilă la schimbări de dispoziție sau de anotimp, … Continue reading Trenul 25 Trădarea
Trenul 24 Momentul perfect
Stăteam întinsă pe banchetă, cu brațul sub cap, privind tavanul compartimentului, relaxată atât cât se putea în condițiile de față. Mi-am făcut destule reproșuri. Unul dintre cele care m-au apăsat cel mai tare a fost faptul că emigrarea venise în urma unui moment impulsiv, negândit prea bine, fără vreun plan bine stabilit. Bine, planul era … Continue reading Trenul 24 Momentul perfect
Trenul 23 Răsărit
Cearta dura deja de o săptămâna. Ne certam la telefon, în mesageria de fb, făcusem schimb de mailuri furioase. Era vina mea, desigur, era întotdeauna vina mea, îmi cerusem scuze de nenumărate ori, nu erau acceptate, nu le voia, înțelegeam motivele pentru care ne certam, dincolo de ele, însă, simțeam că e ceva mai mult. … Continue reading Trenul 23 Răsărit
My Cookies 