Fata statea în picioare pe parapetul care străjuia staţia de autobuz. În josul lui, cobora o râpă adâncă şi abruptă până la liniile de tren. Cânta încet şi încerca paşi de balerină pe muchia îngustă. M-am tras mai aproape, ca din întâmplare, în timp ce o supravegheam atent din colţul ochiului. Probabil îmi văzuse mişcarea … Continue reading Cookies (27)- Pirueta

M-a corectat cineva în seara asta, un domn moralist, didact, serios şi sobru ca stiloul fostului meu profesor de fizică. Mi-a explicat că viziunea mea asupra subiectului etalat spre dezbatere într-o seară rece de luni e lipsită de acurateţe, romanţioasă şi a calificat drept prostii new-age discuţiile uşoare ca un fluture de lampă care se … Continue reading Cookies (26) – Discuţii

– Nu te supăra, pot să te întreb ceva? Trenul în care tocmai urcasem traversa întregul oraş, pendula între nord şi sud, făcând legătura între cartierele mai îndepărtate. Băiatul blond, cu par dezordonat şi blugi rupţi stătea pe scaunul din faţa mea, urmărind cum îmi scot fularul, căciula şi cartea din geantă. – Aş dori … Continue reading Cookies (25) – Trenul

A fost odată ca niciodată. Au fost odată două trupuri care se cunoşteau şi se recunoşteau după miros, după pipăit şi după amprenta specifică pe care o lăsau unul asupra celuilalt. Relaţionau mai ales prin impulsuri nervoase şi printr-un feedback relativ deoarece conexiunea era incompletă, iar în transmisiune apăreau tot felul de paraziţi, parazite şi … Continue reading Cookies (24) – Poveste

În urmă cu foarte mulţi ani am identificat, pe epiderma proprie, dar şi a altor semeni de suferinţă, un sindrom periculos şi păgubos, nu numai pentru reputaţia mea dar şi pentru cei nimeriţi mai mult sau mai puţin întâmplător în zona sensibilă seismic sau în calea valului de erupţie. L-am botezat atunci sindrom CPPP şi … Continue reading Cookies (18)- Sindromul

o să mă faci să urlu. ştiu că într-o noapte, când te-o răzbi foamea, ai să vii hotărât şi fără şovăială, cu pofta atârnând ca o bală în colţul gurii, cu gura pregătită să muşte din bărbie, din omoplatul stâng, din bătaia carotidei, ai să-ţi întinzi umerii mai mari şi braţele şi-ai să mă tragi … Continue reading Cookies (23) – o noapte

– Ai întârziat. – Am aşteptat metroul douăzeci de minute, nu ştiu ce s-a întâmplat, era aglomerat ca naiba, parcă n-ar fi sâmbătă seara. Am îngheţat, e tare frig afară. Ai pus măcar de o cafea? – Nu, am pregătit un vin roşu, pahare cu picior. Şi nişte brânză cu mucegai. – Mai bine îl … Continue reading Cookies (22) – Romantism

N-am fost niciodată tentată de rai aşa cum este el gândit biblic, am intoleranţă la râurile de lapte, iar mierea îmi dă acid la stomac. Râdeam uneori, spunând că, cine ştie, iadul o fi mai interesant fiindcă acolo voi putea frige o slănină la focul veşnic, să desenez cu smoală şi sigur o să întâlnesc … Continue reading Cookies (21)-Raiul

Războinicul se pregătea de luptă. Câmpul lui de bătălie era viaţa, atacul era singură raţiune de a fi, conflictul îi dădea putere şi energie. În mod normal, nu avea nici o teamă că ar putea să rănească şi nu avea obiceiul de a se încurca în sentimente. Şi de ce s-ar fi temut? doar avea … Continue reading Cookies (20) – Războinicul

În suedeză există două verbe diferite pentru verbul a fi. Att vara şi att bli. A fi şi a deveni. Două moduri de a exista, prezent static versus prezent în mişcare. Eu, aşteptând un autobus. Nu ştiu ce sunt, ştiu insa ce nu sunt. Nu sunt numele meu fiindcă îl pot lungi sau prescurta, nici … Continue reading Cookies (19) – Paradox