Votul in diaspora

In evoluția României după 1989, una dintre cele mai importante aspecte este migratia cetatenilor romani, care in ultimii douazeci de ani a devenit un fenomen  extins, cu multe implicatii, a atins un nivel greu de prognozat si creeaza probleme specifice care n-au existat pana la acordarea dreptului de a trai si munci in Uniunea Europeana.
In lumina acestor evenimente este nevoie de o strategie diferita si de o noua abordare in procesul votarii, prin prisma folosirii comunitatilor din diaspora ca factor esential numeric dar si prin utilizarea diferentei de mentalitate a celor emigrati,  care ar putea influenta sau schimba rezultatele votarii si a structurilor de conducere din Romania.

Statul roman  este obligat, conform Constitutiei sa asigure acces liber și egal la vot pentru toți cetățenii români indiferent unde se află in momentul alegerilor, cu exceptia alegerilor locale. La ora actuala, votul  este viciat nu numai in diaspora ci si in tara, legea actuala a devenit o modalitate care restrictioneaza toate mecanismele votului democratic, pe de o parte prin limitarea accesului la vot iar pe de alta parte,  prin stabilirea in legile electorale a unor bariere legale greu de trecut pentru orice partid nou format sau pentru orice cetatean independent care vrea sa participe la viata politica a tarii sale.  Absenteismul nu are ca principala cauza dezinteresul romanilor sau lipsa de educatie civica ci insasi legea electorala romaneasca.

E nevoie sa fie schimbata in mare masura mentalitatea autoritatilor in procesului votarii. Votul este un drept, nu o obligatie, deci procesul electoral  trebuie adus reformat in totalitate, prin aducerea votului  aproape de cetatean si oferirea unor  posibilitati mai simple de a-l exercita.

1. Problema. Numarul  real al cetatenilor din diaspora

Conform statisticii Eurostat,  la ora actuala exista peste 3,4 milioane de români plecați la muncă în străinătate sau stabiliți definitiv in alte tari. Numarul acestora ar putea fi chiar mai mare, luand in considerare migratia cetatenilor care muncesc la negru si a celor care nu au domiciliul sau resedinta in strainatate, a studentilor si a celor care din diferite motive, calatorii in interes de serviciu, vizite sau vacante, nu sunt in tara la momentul votului.
Statistica electorala spune ca in strainatate domiciliaza 660 000 de cetateni romani, dar sunt luati in calcul doar cetatenii cu pasaport CRDS (cetateni romani cu domiciliul in strainatate) in conditiile in care cei mai multi emigrant romani isi pastreaza domiciliul in tara chiar daca au rezidenta in strainatate din cauza dificultatilor birocratice care ar putea surveni in lipsa Cartii de Identitate romanesti. Diferenta intre estimare si realitate este cheia votului in diaspora.

Rezolvare.
Cetatenii romani cu rezidenta in strainatate sunt inregistrati in tarile unde locuiesc, muncesc si activeaza.  Inafara de statisticile Eurostat, fiecare tara are statistici clare ale emigratiei fiindca pe baza lor se realizeaza politici publice. In realitate, emigrantii care traiesc si muncesc legal pe teritoriul altor state sunt inregistrati ca si contribuabili la fisc, in sistemele de pensii sau de sanatate, etc.
Statul roman prin MAE are obligatia sa ceara o statistica reala, detaliata,  si sa tina cont de ea la alegeri, in organizarea sectiilor de votare.
La votul pentru prezidentiale din 2014,  de exemplu, au existat cereri  oficiale din partea comunitatilor romanesti, cu liste de semnaturi, care au fost complet ignorate.  In Suedia,  in orasul Göteborg, asociatiile romanesti  duc de ani de zile o lupta pentru a primi un consulat teritorial, bazat pe numarul in crestere al romanilor, fara nici un rezultat. Pentru Suedia exista o singura sectie de votare, ambasada din Stockholm, in conditiile in care distanta pana in Göteborg  depaseste 500 de km iar cei care locuiesc in Mälmö, o alta comunitate mare de romani, voteaza la ambasada romaneasca a Danemarcei din Copenhaga.

 

2. Rezidenta sau domiciliul

Am stabilit ca statistica electorala stabileste ca punct de reper un numar mult mai mic de cetateni romani decat in realitate.
” “Menționăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.272.980 au domiciliul sau reședința în țară, iar 628.448 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.” (Autoritatea Electorala Centrala).

Legea spune:

“(1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare, dacă acestea funcţionează în locaţii diferite şi institutele culturale din străinătate se organizează secţii de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

(2) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) pot fi organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte locaţii decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1) se organizează una sau mai multe secţii de votare, pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, conform Registrului electoral, cel puţin 100 de alegători, fără ca numărul alegătorilor care vor fi arondaţi unei secţii să poată depăşi cifra de 2.000.

Rezolvare

Statul roman, prin reprezentantii sai, MAE si Ministerul Romanilor de Pretudindeni  trebuie obligat sa respecte legea, asigurand sectii de votare conform cu numarul celor care au rezidenta, nu domiciul in strainatate. Nu numai autoritatile dar si reprezentantii comunitatilor romanesti  din toate tarile pe teritoriul carora se afla  romani au date si informatii despre numarul estimat al cetatenilor romani emigrati in zonele respective.

3. Problema. Legarea de glie

” Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.”

Problema e acuta  nu numai in diaspora ci si in tara si are multe cauze.  Migratia  fortei de munca de la tara la oras, de la zonele sarace spre cele care ofera locuri de munca, studentii care locuiesc in in orasele universitare, dificultatea legala de a obtine viza de de flotant, samd.

Constatarea fireasca este ca legea e facuta cu dedicatie, voteaza doar cei aflati in zona de domiciliu, in principal pensionari si bugetari, cei care constituie in realitate baza de votanti ai PSD.  In felul acesta s-a creat “minoritatea” care ofera majoritate parlamentara, oferind in acest mod posibilitatea unei fraude electorale perfect legale.

Rezolvare.

Inafara alegerilor locale, unde, de altfel, diaspora voteaza in tarile de origine,  obligativitatea votului cu buletinul trebuie sa dispara ca formula de identificare.  Fiecare cetatean roman ar trebui sa se legitimeze doar cu CNP-ul, la orice circumscriptie electorala. Sau cu un card electronic individual de vot.

4. Problema. Reprezentativitatea.

Numarul de senatori si deputati stabiliti la ultimele pentru diaspora a incalcat legea.  Numarul legitim este de un deputat la 73 000 de votanti  si un senator la 168 000.

” (2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.” (Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente)

Daca ne referim doar  la numarul estimat oficial, 668 000 de alegatori in diaspora, numarul de senatori si deputati care sa reprezinte diaspora ar fi trebuit sa fie dublu. Nu cunosc principiul conform caruia au fost alocate aceste cifre,  4 deputati si 2 senatori.  Numarul celor care reprezinta diaspora ar trebui sa fie mult mai mare iar oamenii de pe liste trebuie sa vina din comunitatile diasporei.  Chiar daca sunt raspanditi in tari diferite, este usor de identificat o lista de probleme comune ale emigrantilor romani, fiindca ele sunt, in general, in raport cu autoritatile romanesti.

Rezolvare.
In primul rand este necesar un numar corect de reprezentanti raportat la numarul real de cetateni care muncesc si traiesc in strainatate si care, la ora asta, a devenit o comunitate cu specificul ei, complet  nereprezentata in parlament.  Romanii emigrati  nu sunt  interesati sa voteze oamenii partidelor ci oameni care activeaza in diaspora si care cunosc problemele lor specifice.  Recrutarea si punerea lor pe liste, alaturi de includerea in programul partidelor a  unor probleme si obiective comune in diaspora alaturi de  solutii concrete  ar fi un element  care ar aduce multi cetateni emigrati la urne.

 5. Problema. Votul prin corespondenta.

Nu este util. Numarul mic de cetateni care au ales aceasta optiune de vot este nesemnificativ, de ordinul sutelor, ceea ce demonstreaza indiferenta pentru acest sistem de vot.
Exista doua motive principale.
–neincrederea in autoritatile statului roman care cere o serie de documente pentru a facilita aceasta optiune. Diaspora este extrem de eterogena ca si compozitie sau tipologie umana si multi dintre cei emigrati se confrunta cu probleme cu fiscul sau bancile, de exemplu, de aceea nu doresc sa fie identificati. Asta nu le anuleaza, insa, dreptul de vot.

–neincrederea in Posta Romana este un alt factor important, stiuta fiind ineficienta acestei institutii.

Rezolvare.
Votul prin corespondenta poate sa ramana eventual, o optiune, dar nu va fi utilizat decat de un procent foarte mic de cetateni, din motivele pe care le-am descris mai sus.
 

PROPUNERE

Inafara mai multor sectii de votare, singura propunere cu adevarat viabila pentru votul in diaspora si nu numai,  este votul online.  Acesta s-ar putea baza pe Cartea electronică de identitate, recent aprobata in parlament,  care  permite  autentificarea în relația cu statul și semnatura digitala.  Cartile electronice pot fi  solicitate inclusiv de cetatenii romani cu rezidenta in strainatate simplificand relatia de la distanta cu institutiile  statului si concomitant, ar putea fi folosite si procesul de votare. Solutia ar fi simpla si la indemana pentru oricine are internet la dispozitie, in tara sau in strainatate.

Nu stiu care ar fi posibilitatile sau modalitatile de implementare fiindca nu sunt specialist in domeniu, e doar o idee pe care puteti, eventual, sa o luati in considerare.

QR Code/cod unic

Procesul s-ar putea desfasura pe un site al  MAE findca dispune de o securitate avansata si tot acolo s-ar putea centraliza rezultatele votarii.

Pasul numărul 1:  -posibilitatea de a avea o platforma pentru 2-step-authentification

-organizarea unui generator unic pentru QR

Pasul numărul 2:   -cu 2 săptămâni înainte de alegeri o secțiune a site-ului MAE se deschide

pentru procesul de înregistrare

-In procesul de înregistrate se pre-aloca un QR cod pentru persoana înregistrată, având condiția de inactiv/rezervat

– perioada de înregistrare ar trebui sa fie accesibila cu pana la maxim 48 de

ore înaintea alegerilor

 Pasul numărul 3:    -platforma de votare trebuie simplificata aceasta conținând numele, poza și

partidul candidatului

Pasul numărul 4:  -in ziua alegerilor codurile QR/codul unic se pot activa de către user utilizând un sistem 2-step-authentification

-o data ce codul a fost activat portalul pentru alegerea candidatului este  accesibila

-pentru confirmarea alegerii candidatului, metoda aleasa de 2-step-authentification

trebuie aplicata din nou

 

Foto Barbu Moaca