Exploratorul se rătăcise de ani buni. Colțul de lume in care se afla avea păduri, lac si un trib numeros, care îl adoptase. Pierduse tot în afara ceasului de mănă. Oamenii tribului se nășteau iar el zgâria pe o scoarță data și ora. La o săptămână mergeau, la două luni vânau cu arcul, la trei luni își găseau pereche, in lunile următoare se nășteau alți copii, apoi la un an de când veniseră pe lume, la aceeași ora, mureau. Doar el, rătăcitul, rămânea, purtând ceasul in mâna care nu îmbătrânea deloc.
