Îmi place să joc ping pong. Adică îmi plăcea, n-am mai jucat demult. Eu și frate-meu meșterisem o masă de ping pong în camera largă de la stradă, camera musafirilor. Era acolo o masă noua lucioasa, extensibilă, o lungeam punându-i dreptunghiul de lemn la mijloc, abia apoi căpăta dimensiunea dorită . De o parte … Continue reading Ping Pong

Intelectul fara legaturi emotionale imi da imaginea unui creier in borcan, pe un raft de laborator, la expozitie. Emite niste unde, isi infoaie neuronii, isi umfla encefalul, isi da ifose corticale, dar ramane o structura parasita in praf, eventual cu o eticheta a parametrilor de functionare. Aroganta unui creier lipsit de emotii transforma sistemul limbic … Continue reading Logic

Băi, voiam să scriu un poem. Vorbesc serios, aveam în minte să scriu un poem în toată regula lui de poem, știi cum? să curgă cuvintele frumos, unul după altul, ca șirurile de furnici coborând o piatră încinsă la soare. M-am gândit la cuvinte mărețe, complicate sau de-alea expresive, care să scoată poemul din anonimat … Continue reading Poemul ligheanului roz

Ana, 9 ani. "Îngerii din picturi stau mult cu tălpile goale pe pământ. Oare se spală pe picioare când urcă la cer?"

- Știam eu că te întorci. Glasul suna sec, nu era nimic acolo, doar o pată de iritare într-o tonalitate aspra fără pic de grija sau iubire. Nucul din față casei își foșnea frunzele, neliniștit, umbrele intrau fără astâmpăr pe fereastră. Femeia își răsuci inelul pe deget, încordată, pusă la colț. - Citeam un articol … Continue reading Cookie N. I.

Traseul complet pentru a îndrepta stricăciuni, fie ca e corectie de sine, iertarea altora sau responsabilitate pentru propriile actiuni, este constientizare-asumare-reparatie. Constientizarea fara cele doua urmari e un proces steril, e teorie fara practica. Asumarea e doar o actiune de mijloc, fara celelalte doua demersuri nu are inceput, nu are sfarsit si in mod sigur … Continue reading Un gand

Câți oameni sunt într-un om? Celcarecere, celcarevede, celcaremângâie, celce-nvață, celcaredorește, celceplange în genunchi, celcarechibzuiește, celcareconvinge, celcare fură timp și îl plasează în spațiu, celcare aleargă, celcarelovește, celcarelovește, celcarerâde la comedii sau la întâmplări, cu lacrimi râde, abia atunci e râsul sănătos, când se amestecă cu plânsul, celcese-ndoieste, celcarevisează, asta-i preferatul meu, omulcuvise și profeții, celcaresecrede … Continue reading Oameni

O furnică se mișcă fără stare în jurul bulgăre, se întoarce de jur împrejur, se învârte, se depărtează, se răsucește, se frământă, revine în același loc. De vreo două ori a intrat sub bucata compactă de pământ, a ieșit repede, repede apoi și-a reînceput fără odihnă ocolurile jur-împrejur. Mă uit la ea de câteva minute … Continue reading Furnica

Piatra se rostogolea, săltând cu hopuri mici printre formele neregulate ale caldarâmului, se oprea într-un colț de pavaj și aștepta să fie lovită ca să mai înainteze câțiva metri. Strada lunga, o pietonală din orașul vechi, se trezea greu, era liniste, trecatori putini, magazinele de-abia își ridicau obloanele. Intr-un colț cu Seven Eleven doi tineri … Continue reading Înțelegerea

Îmi plac semizeii, cred că mereu mi-au plăcut genele  amestecate si stările confuze Certitudinile sunt săpate-n piatră, sunt albe sau negre fixe, dure, greu de zgâriat sau de străpuns iar eu iubesc nisipurile mișcătoare culoarea roșie, marea, ploaia verde si semizeii. Și fiindcă nici o patimă nu-mi e străină, nici o durere nu seamănă cu … Continue reading Cronici