Traduceri

Am fost si eu traducator de cateva ori.
Am tradus o data la o conferinta din Göteborg. Era pentru prima oara in cadru oarecum oficial. Casca, cabina, tot, eram trei românce care traduceam, niciuna nu era traducator profesionist, asa ca ne schimbam intre noi cam la juma` de ora.
Unul dintre participanti era un domn sociolog, un fel de secretar de stat, mai in varsta, etern invitat din partea statului roman la genul acela de conferinte. Domnul respectiv si-a dat masura in sociologie in timp ce imi tinea mana pe care o intinsesem ca sa ma prezint. Mi-a trantit stereotipul “stiam eu ca esti romanca ca doar romancele sunt cele mai frumoase femei din lume”. Un fel de Daea, cam acelasi gen sfatos, ca de-aia mi-am adus aminte de intamplare.

Invitatul oficial avea speech-ul a doua zi de conferinta iar noi, cunoscand stufosenia discursurilor romanesti, i-am cerut textul ca sa il putem traduce pe hartie, sa ne fie mai usor. Aveam atunci doar vreo trei ani de suedeza si nici acum nu pot spune ca vorbesc o suedeza de top. Discursul omului avea vreo trei pagini si era exact cum imi imaginam; limbaj de lemn, inflorituri, fraze lungi si pompoase pe care in suedeza le puteam reduce usor la doua propozitii simple.

In fine, a doua zi am fost anuntate ca un jurnalist suedez care vorbea destul de bine romaneste (avea mama romanca) va traduce simultan, pe scena. Asa ca ne-am relaxat si am urmarit totul de la balconul de deasupra salii unde avea loc conferinta.
Sociologul citea un paragraf din discurs iar jurnalistul incerca sa traduca mot a mot, scotea tot mai des “aaa…aaa”, revenea “mai spuneti o data” si incepuse sa transpire. Noi abia asteptam, stiam ca urmeaza o fraza mestesugita, care era practic un intreg paragraf de vreo cinci-sase randuri despre sinergia inestimabila si indubitabila a faptelor care converg, pe scurt o fandoseala lingvistica din care nu stiai ce sa extragi.

Sociologul a tras aer in piept si a inceput sa debiteze fraza in timp ce jurnalistul ramasese literalmente cu gura cascata. Cand a terminat de perorat, a avut un zambet de triumf in timp ce noi, care asteptam momentul, ne-am dezlantuit intr-un ras de ne tavaleam pe scari, care cred ca s-a auzit pana jos in sala.

Traducatorul si-a sters fruntea, a oftat si a zis vreo doua vorbe explicand in suedeza ca e foarte greu de inteles ce a vrut omul sa spuna.

foto Killing Art