Invidia

by Camelia Dumovich

invidie

Cred că știe toată lumea că invidia e cea mai veche cauza a discordiei dintre oameni. Ce este ea și ce vrea de la om? Dacă o despicăm putem observa următoarele:
1) este o senzație de disconfort, transformabilă în emoție adâncă dacă alimentată;
2) se manifestă în om doar în raport cu alt om;
3) este ascunsă de tendința generală de a nega ce e negativ în noi, rușinos, nedemn, condamnabil etc., astfel devenind schelet în dulapul secret si personal;
4) nu dispare nicăieri, niciodată dacă nu se obține ceea ce a provocat invidia sau dacă cel invidiat nu dispare cu totul;
5) se transformă în resemnare dacă înnăbușită, diluată, raţionalizată prin metode personale fiecăruia(principii morale, acceptarea propriilor limite).

Luându-le pe rând putem afla soluții, altele decât cele “clasice” (că nu e moral/ că nu e sănătos/că e o umbră nesemnificativă/că dacă se vede voi fi mai puțin plăcută de ceilalți).

Sugestii:
1) orice senzație de disconfort este de fapt informație. dacă reușești să privești informația detașat, dându-i timpul necesar să se manifeste, vei afla despre tine ceva în plus. ca să reușești asta e nevoie să nu te judeci, să nu te sperie, să nu-ti fie lene. adică să nu trimiți în magazie (în inconștient), trecând peste și delegând astfel inconștientul să lucreze. inconștientul va lucra, dar fără atenția constientului tău, astfel nu prea te vei cunoaște. a fi familiarizat cu propria persoană, cu propriile reacții, nu înseamnă a te cunoaște. și delegând inconștientul nu faci decât să lungești lista de ce -urilor proprii neaflate la timp, săpând la șanțul dintre tine și tine.

2) nu invidiem decât semenii, adică ceva ce se încadrează în propriile puteri de a avea, de a fi ce invidiem la altul. nu invidiem un copac pentru răbdare, cum nu invidiem vântul pentru putere. eventual ne-am dori uneori puterea devastatoare a unui vânt furios, sau invizibilitatea unei muște, dar nu ne trec fiori de disconfort si nici emoții negative viscerale observându-le existența. de ce ne invidiem semenii?                                a) pentru că ne simțim vinovați că nu putem si nu avem ce au si pot ei. vină că nu ai făcut ce ar fi trebuit când trebuia.                                                                                                    b) pentru că e vina cuiva sau a ceva anume că nu avem si nu putem.

3) fără să vorbești despre cu alții, fără să o recunoști, nu poți trece la o etapa succesivă. O ții doar pentru tine și-ti devine atât familie cât și desagă în cârcă. astfel sistemul tău de socializare va avea încă un filtru de activat, încă o mască de pus, încă o cantitate de energie consumată doar pentru a o ține în viață dar în beci ascunsă, și multă pasiune pentru a afla ce ai nevoie să știe (grija altuia, bârfa, satisfacția că nici altul nu are parte etc.).

4) dacă rămâi convins că îți dorești acel ceva fără să aprofundezi de ce și cât te-ar reprezenta, nu va dispărea pentru că nu are unde, nu-i dai spațiu, n-o aerisești. ca să știi și să fii mulțumit doar cu ce te reprezintă și doar cu ce poți tu, trebuie să înțelegi si accepți o indubitabilă realitate: nu au existat și nu există doi oameni la fel, și nici două formule identice de împlinire. tot ce vezi că este copiat între noi și propus ca model standard e de suprafață, în stratul imediat dedesubt se află formula invizibilă, personală și unică fiecăruia, cu puncte comune (doar asa sînt posibile studiile despre lumea interioară a oamenilor) dar aceste puncte comune se află pe o hartă-traseu originală și proprietate privată. și cu cât nu o urmăm, cu atât se va uza pierzându-și desenul original. și cu cât vei fi mai ocupat să desăvîrșești, să manifești și să-ți trăiești proprietatea privată, cu atât mai puțin vei simți disconfort la văzul manifestării altuia “în splendoarea” lui.

 
nu vei avea niciodată frumusețea unei sirene, dar atât de plină te vei simți explorându-ți mica si îngusta avere, încât aproape că te vei bucura că natura a putut și sirene pe lume. nu vei avea niciodată un apartament în vârful unui zgârie -nori, dar așa de ocupat poți fi să construiești un “turn eiffel” pentru furnicile tale, încât.

Foto credit Bucu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s