Acum un an, după alegeri, mă informam asupra rezultatelor, ca orice cetatean obisnuit si ma bucuram că am reușit să trimitem în parlamentul României niște oameni tineri, cu idealuri și lucrul cel mai important, fără dosare penale. Am văzut și procentele cu care a câștigat PSD -ul, aliantele pe care le-a facut, am văzut că și-au creat o coaliție puternică și am zis, ok, vor avea ocazia să dovedească ce pot, sunt totuși un partid socialist și democrat și vor pune în aplicare, poate, un program coerent de guvernare.
M-am înșelat.
După un an de zile în care nu am văzut altceva decât forțarea incredibilă a tuturor limitelor democratice, călcarea în picioare a tuturor principiilor după care ar trebui condus un stat european, guvernarea s-a transformat într-un joc de-a hoții și vardiștii repetat exasperant de-a lungul unui an în care oameni simpli, fără treabă cu politica, s-au trezit că n-au încotro, trebuie să joace rolul unei opoziții democratice într-un joc în care au dispărut toate regulile iar cel care conduce jocul inventează altele noi, pe parcurs și trișează la greu, riscând soarta unei țări și a cetățenilor săi pentru folosul personal al câtorva indivizi.
Și iată cum am ajuns eu, om fără studii politice, sociologice sau juridice, să dezbat proceduri, să încerc să citesc printre rânduri de legi și amendamente, să încer să discern adevăr de minciună într-o perdea de fum care devine tot mai toxic cu fiecare zi care trece. Și să-mi pun o mulțime de întrebări.
Vreau să știu de ce programul de guvernare are de un an de zile un singur punct de atins și un singur obiectiv de realizat, transformarea legilor justiției în umbrelă pentru hoți și corupți. Vreau să știu cum s-a ajuns ca o mână de oameni cu dosare penale și suspiciuni de furt să facă legi după care vor fi administrate justiția si economia în anii următori.
Vreau să știu de ce cei acuzați și dovediți nu își pot asuma învârtelile fără număr, de ce nu demisionează, asa cum ar fi normal, cei asupra cărora planează bănuieli, de ce sunt menținuți în funcții oameni cu conduită îndoielnică. Vreau să știu de ce trebuie să plătească o țară întreagă pentru mizeria morală și lipsa lor de coloană vertebrală.
Vreau să știu de ce s-a ajuns în situația ca nimeni să nu mai poată facă nimic înafară de a privi stupefiat spectacolul scârbos al unui parlament de aleși ai poporului care își bat joc în fiecare zi de tot ceea ce înseamnă popor, sfidand cu tupeu reguli, proceduri și regulamente.
Vreau să știu cum o mână de agramați, inculți si parveniți au ajuns să calce in picioare o zilele de doliu ale unui popor, să profite fara nici o urma de bun simt de durerea unei înmormântări, ca să-și poată aproba niște legi cu dedicație, într-un vârtej în care nimeni nu se mai poate opune.
Vreau să știu cum a fost posibil să dispară din parlament posibilitatea dezbaterii, în locul dedicat și stabilit pentru dezbaterea celor mai importante probleme ale unei națiuni. Vreau să știu de ce mă uit la imagini filmate în parlament cu un telefon mobil în loc să văd transmisiuni în direct de la ședințele în care se hotărăște soarta tuturor.
Vreau să știu cum o gașcă de indivizi asupra cărora planează suspiciuni penale face legea nestingherita în parlamentul României, surdă la vuietul din stradă, la mesajele de afară, călcând în picioare tot ceea ce înseamnă idee de democrație și transformand-o in demagogie.
Vreau să știu de ce nu există mecanisme care să stopeze încercările de dictatură a majorității, de ce nu există organisme care să stingă setea de putere prin mijloace specifice, de ce tac cei care sunt responsabili de reglajele și derapajele constatate la fiecare pas în tot acest ultim an.
Vreau să știu cum s-a ajuns că zeci, sute de mii de oameni buni să rabde frig în stradă, ore în șir, zile în șir, luni în șir, cu o exacsperare crescanda, în speranța că niște îmbuibați care stau la căldură vor ajunge la concluzia că și ei, cei ieșiți cu pancarte și cu idealuri sunt cetățenii acestei țări și că vocea lor trebuie să conteze.
Vreau să știu de ce un sfert din populația activă a României a emigrat unde a văzut cu ochii iar un alt sfert își caută pașapoartele în zilele astea, doar că să scape de un sistem infect in care minciuna și corupția sunt cele care le hotărăsc destinul. Vreau să știu de ce nimănui nu-i pasă și de ce nu există programe de stopare a acestui fenomen distrugător.
Vreau să știu cum am ajuns, noi, cei care suntem plecați ,să fim urâți de propriile noastre familii și de prieteni rămași în țară pentru că niște televiziuni și o presă aservite rulează minciuni fără număr, agresează vizual și deformează subiectiv orice informație, nepedepsite de nici o autoritate și fără ca nimeni să ia măsuri.
Vreau să știu cum niște sfertodocti aroganți au ajuns să dea răspunsuri în numele poporului român unor cancelarii străine și unor organisme de care depinde soarta politicii externe, o misiune sensibila si importanta de care cei plătiți cu bani grei își permit să se achite după cum le dictează mușchii încordați de naționalism infect și populism de două parale.
Sunt prea multe întrebări și sunt în căutare de răspunsuri. Dar va promit că eu, în calitatea mea de simplu cetățean al României, voi uza de absolut toate mijoacele democratice, cele pe care voi nu dați doi bani, ca să aflu răspunsurile la întrebările mele. Va mai promit că vom infesta parlamentul României cu oameni cinstiți, din cei obișnuiți să trăiască din munca lor, fără spagă și combinații și că acest concept, străin vouă, va ajunge să domine și să va elimine așa cum fac anticorpii care acționează asupra unui puroi. Și chiar dacă ați câștigat o tură cu mijloace necinstite, vreau să va asigur că n-am să mă las, eu, cetățean simplu al României, până când n-o să rămâneți cu toții decât o amintire neplăcută pe harta unei istorii în care nu aveți demult ce cauta.
My Cookies 