Trenul 22 Căutări

cale

– Diana nu a ajuns la conferință
– wtf?
– am vorbit cu Sven și cu Anika, unul dintre organizatori. N-a ajuns la conferință și n-a luat nici camera de la hotel
– nu se poate. Unde e? Cum să dispară așa?
– n-am nici cea mai mică idee. Cum facem? Unde-o căutăm? Eu am intrat în panică.
– stai să mă gândesc
Ella se uită la ceas, era ora două după-amiază.
– cred că nu are nici un rost să anunțăm la poliție, inca. Din câte știu, persoanele dispărute nu pot fi anunțate decât după douăzeci și patru de ore. Zic să așteptăm până deseară, poate între timp ne da un semn.
– nu-s liniștită, dar eu intru în panică repede, de obicei. Îmi vine să sun la poliție acum.
– eu zic totuși să așteptăm. Termenul asta de douăzeci și patru de ore nu e întâmplător. Mă uit pe site-ul poliției să văd ce și cum.
– ok. Între timp le-am spus ălora de la conferința să mă anunțe dacă apare. Mai așteptăm până deseară. Dar ceva sigur s-a întâmplat.

Gânditoare si ingrijorata, Ella deschise mesageria cu Mara.
-Diana a dispărut. N-a ajuns la conferință și nici la hotel
– nu se poate.
– Raisa a vorbit cu cei de acolo. Nici urmă de ea. Nici nu știu la ce să mă gândesc
– nu te gândi la nimic rău, decât, Doamne-ferește la vreun accident, ceva. Desi asta-i deja  rău, Nici mesajele de la mine nu-s citite, e clar ca nu le-a vazut. Nu stiu ce sa cred. Probabil n-are semnal acolo unde e. 
– nu știu, mă simt hopeless. Atâtea mijloace de comunicare, telefon, net, mama dracului și când un om dispare n-ai cum să dai de el
– m-am gândit brusc la o mie de ipoteze, dar nu se aplica niciuna si cred că e prea devreme sa facem speculatii.
– așa am zis și eu. E prea devreme să anunțăm poliția. Trebuie să treacă douăzeci și patru de ore iar ea aseară la opt era la tren.
– uite. Eu am încredere în ea si stiu ca se descurca sau gaseste solutii. Dacă s-a întâmplat ceva e vreun accident sau altceva independent de voința ei. Nu zic să crezi în feelingul meu dar pur și simplu nu simt să se fi întâmplat ceva rău. Cel mult s-o fi suit în vreun tren greșit.
– da, dar tot ar fi avut cum să ne anunțe.
– asta așa e. fmm. Nu-mi dau seama, nu-mi vine în minte nimic si nu cred c-a fugit in lume. Presupun că n-avem altceva de făcut decât să așteptăm până deseară
– Da, Dar dacă nu apare până la opt, sun la poliție.
– așa facem.

Foto Bucu, album Schite&Umbre

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s