Îmi vine o nevoie ciudată să aprind lumânări în toată casa, să pâlpâie mici şi dese în fiecare colţ, să simt căldura în flăcări inegale, să privesc la nesfârşit lumini şi umbre prelingandu-se pe pereţi, deformând amintiri şi sensuri, să găsesc înţelegeri secrete în formele de ceară topită sau să ghicesc durerea fitilului captiv în învelişul care se topeşte.
Dar n-am să fac asta. Am să merg la culcare.
My Cookies 