Monoparentalii şi Coaliţia

mama si copil

În anul 2016, Coaliţia pentru Familie a redactat şi înmânat Parlamentului Expunerea de Motive privind schimbarea textului articolului 48 din Constituţie. In acest act oficial se aduceau argumente în sprijinul ”familiei tradiţionale” amestecând la grămadă noţiunea de căsătorie cu cea de familie. Au creat în felul acesta o confuzie deliberată asupra termenilor care le-a folosit ulterior, în diversele confruntări din mass-media, declarând pe rând că ei susţin ba una, ba alta, în funcţie de împrejurări şi de provocările venite din afară. Inadvertenţele din acest text sunt destul de uşor de depistat chiar şi de către cei fără studii juridice dar ceea ce m-a surprins şi indignat atunci când am citit pentru prima oară documentul a fost referirea la copiii crescuţi în familii monoparentale.
” Nu doar rata în continuă scădere a natalităţii ar trebui să motiveze o politică fermă de încurajare şi protejare a familiei, ci şi rata alarmantă a copiilor născuţi în afară căsătoriei. Conform Eurostat, în România, 30% din numărul total de naşteri reprezintă copiii născuţi în afară căsătoriei1, dând naştere la aşa-numitele „familii fragile”. Conform unui studiu amplu condus de Princeton şi Columbia University2, copiii născuţi în afară căsătoriei sunt mai predispuşi către sărăcie, rezultate academice mai slabe, depresie, abuz de substanţe stupefiante şi alte efecte negative similare.”
Aceste afirmaţii grave sunt bazate pe un studiu menţionat la referinţe, Fragile Families and Child Wellbeing Study (FFCWS) condus de Princeton University şi Columbia University în Statele Unite ale Americii. https://fragilefamilies.princeton.edu/
Scopul acestui studiu întins pe mai multe decade a fost colectarea şi interpretarea ştiinţifică a datelor despre condiţiile şi posibilităţile părinţilor necăsătoriţi, natura relaţiilor dintre ei, evoluţia copiilor lor şi felul în care influenţează politicile şi condiţiile de mediu acest tip de familii. Colectarea datelor a avut loc în perioada 1998-2000, de la interviuri cu ambii părinţi biologici la scurt timp după naşterea copilului, repetate la trei, cinci şi nouă ani, vizite la domiciliu, până la evaluări fizice şi cognitive, studii elaborate de mediu şi studii privind comportamentul copilului si adolescentului.
Interviurile la vârsta de cincisprezece ani au început în 2014, proiectul a fost anunţat iniţial că va dura până în primăvara anului 2017. Au fost investigate cauze şi mecanisme, de la veniturile economice până la statutul social, stabilitatea, structura şi interacţiunile familiilor, diferite tipare comportamentale sau caracteristici demografice într-o dinamică a familiei în permanentă schimbare. Concluziile sunt extrem de complexe şi ramificate, conduc spre alte întrebări şi spre o continuare a studiului urmărind evoluţia adolescenţilor la maturitate. Workshopurile pe această tema au început în luna marţie, în prezent au loc sesiuni de comunicări, evaluări ale datelor, publicări în reviste de specialitate şi vor urma completări pe parcursul anilor următori.
În fapt, cercetarea a analizat şi constatat diferenţe substanţiale în prevalenţa familiilor fragile, în funcţie de situaţia rasială, etnică şi de statutul socio-economic. Într-o comunicare s-a arătat, de exemplu, că tipologia copiilor proveniti din familii cu venituri reduse este supusă mai multor riscuri dar că aceştia au dovedit o mobilitate crescută, mai puţine probleme comportamentale şi efectuează mai bine testele cognitive. Un alt aspect extrem de important este faptul că evoluţia cognitivă şi social-emoţională a copiilor depinde într-o mare măsură de comunităţile din care fac parte.
Nimic nu i-a oprit, însă, pe cei din Coaliţia pentru Familie să folosească numele unui studiu nefinalizat şi să tragă singuri concluziile cu un an mai devreme, pe data de 23 mai 2016. Felul în care Cpf s-a folosit de date incomplete, afirmaţiile şi interpretările subiective, scoaterea din context a unor elemente importante în înţelegerea cercetării, se constituie într- o sfidare crasă la adresa unui proces ştiinţific extrem de complex şi riguros. În SUA, studiul nu a urmărit stigmatizarea unei anumite categorii de populaţie ci soluţii concrete pentru diminuarea factorilor de risc şi implementarea unor politici şi programe eficiente care să vină în ajutorul diferitelor tipuri de familii existente.
Este îngrijorător faptul că nimeni nu a verificat veridicitatea şi soliditatea argumentelor şi informaţiilor conţinute într-un document oficial înmânat Parlamentului, unul care vizează o activitate atât de importantă cum este schimbarea unui articol din Constituţie. , In ciuda declaraţiilor iniţiatorilor, după cum se observă, acţiunea nu se opreşte la o simplă modificare a textului ci are implicaţii mult mai multe şi mult mai grave pentru viitorul familiilor de orice fel din România.

http://www.coalitiapentrufamilie.ro/docs/Expunere_Motive_final.pdf

foto Bucu, album Schite&Umbre

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s