by Camil Dumovich
Dansul este stimul si răspuns. Cand muzica transmite durere dansatorului i se întâmplă o dihotomie: sufletul i se sfâșie, corpul nu; sufletul isi aminteste arsurile trecutului, corpul trimite ancoră in viitorul proaspăt. Mâinile înaintează in aer ca dendritele care prelungesc transmisia. Ascultând un deal nu simt să dansez. Doar o dată am văzut cum se dansează un deal cand ii auzi muzica. Se lipește corpul de pământ, se întind brațele spre vârf, se privesc furnicile în ochi si li se imită micimea. Sufletul se simte dinamic, corpul se târâie.