Cookie 51 –Fotograful

Fotograful trimis de firma de imobiliare şi-a făcut apariţia la ora fixată. A aşezat micul trepied pe podea, în hol şi politicos, s-a descălţat de bocanci punându-şi o pereche de papuci, aduşi în rucsacul special în care avea şi componentele aparatului de fotografiat profesionist. Proprietara l-a servit cu cafea şi o prăjitură, apoi a privit curioasă modul în care asamblează aparatura şi îşi potriveşte unghiurile. La indicaţiile lui a mai îndepărtat două haine din cuier, au mutat fotoliile din balcon în altă poziţie, să cadă lumina mai bine, a rearanjat perdelele de la un geam, pentru o privelişte mai bine pusa în valoare. Afară începuse o ploaie măruntă şi răcoarea se strecura în apartament prin geamul deschis de la balcon. Femeia simţi un fior în timp ce il privea pe fotograf lucrând şi pe măsură ce omul trecea dintr-o încăpere în alta, îi veneau în minte amănunte din ceea ce fusese o adevărată aventură. Cumpărarea unui apartament într-un oraş străin, supraaglomerat, după abia un an şi fără să ştie încă bine limba, fusese una dintre cele mai mari provocări ale emigrării. După luni întregi de căutări, programări, licitaţii şi nervi întinşi la maximum, reuşise. Apartamentul era într-o zona bună dar nu fusese în cea mai bună stare, o firma de renovare costa foarte mult aşa că împreună cu un prieten care se pricepea cam la toate, au muncit cam două luni să-l aducă la ceea ce îşi dorea. Un loc al ei, un cămin. A fost cea mai caldă vara din nord din ultimii ani, avusese noroc fiindcă au fost săptămâni întregi de muncă grea, zugrăvit, curăţat, vopsit, au fost atât de multe detalii şi amănunte de aranjat.

pasare

Când se mutase avea doar un pat de o persoană, cât o saltea, două farfurii, două oale şi un set de linguri şi furculiţe. Îşi amintea cum prima supă făcută acasă a pus-o în farfurii cu o cană, polonic n-avea. Fiecare obiect din casă, mare sau mic, a trebuit căutat, găsit, cumpărat şi transportat, din cauza asta, de câte ori îşi muta privirea vedea câte o poveste, un lucru drag şi o provocare rezolvată. Avea o istorie lungă de mutări la activ, din loc în loc şi o înţelegere secretă cu ea, să nu se ataşeze niciodată de obiecte dar parcă de data asta era mult mai greu, era prea mult suflet adunat acolo şi în fiecare colţ pe care îl privea, vedea o mustrare ascunsă.
Fotograful plecase. Femeia se aşeză pe fotoliul din balcon şi îşi aprinse o ţigară, urmărind zborul şi popasul unei păsări obosite.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s